Ce v-ati cumparat de Black Friday?

Desi nu mai are impactul pe care il avea in urma cu 3-4 ani, multe persoane asteapta cu nerabdare reducerile de Black Friday. Si cand reducerile se anunta „cu pana la 70%”, esti clar pus pe facut liste si numarat banii. Nu am avut un wishlist foarte bogat, insa am bifat cateva lucruri pe care mi-am dorit sa le cumpar: carti de la Libris, o masina de spalat rufe de la eMAG si cateva bluze de la FashionDays.

Am primit tot in afara de articolele de imbracaminte. Fashion Days se misca cu incetinitorul, iar modul lor de comunicare nu imi place deloc, pentru ca n-au putut sa-mi ofere o data estimativa pentru livrarea comenzii, asta desi in contul meu apare statusul „livrare”. In fine, nu comentez prea mult si nici nu vreau sa ma plang, deoarece sunt multumita de preturile cu care le-am cumparat. Sper sa le primesc curand.

Ce as fi vrut sa-mi cumpar dar nu am gasit cu preturi bune? Un eBook Kindle Paperwhite si 2 parfumuri – Yves Saint Laurent Black Opium si Carolina Herrera Good Girl. N-a fost sa fie, preturile nu erau mai mici decat de obicei, asa ca eu nu m-am lasat purtata de val si nici pacalita de „reducerile” afisate de magazinele online care comercializeaza parfumuri originale. Cumpar doar de la eMAG, Notino si Elefant.

Sunt mega incantata de carti si de masina de saplat rufe. Mi-am cumparat masina Beko, cu capacitate de 8 kg si 1400 rotatii pe minut, iar pretul de Black Friday a fost 1100 lei. Am considerat ca merita investitia raportat la ce ofera, asa ca am comandat-o inca de la prima ora a diminetii. Surprinzator, aceasta mi-a fost livrata duminica, neasteptat de repede.

Comanda la Libris am plasat-o vineri si mi-a ajuns marti. Sunt multumita si de Libris, un magazin serios cu o multime de carti si cu preturi foarte bune in general. Daca vrei sa va luati carti, vi-l recomand.

Cam asa a fost Black Friday-ul meu. Voi ce v-ati cumparat? 🙂

Eu cu ce ma imbrac?

Vara este anotimpul in care imi pun cel mai des intrebarea asta. Fie ca trebuie sa merg la cumparaturi, la mama sau sa ma intalnesc cu prietenele mele in oras, zabovesc minute bune in sire gandindu-ma ce haine sa pun pe mine. Si am impresia ca niciodata n-am suficient de multe haine pentru a-mi satisface dorintele, asta desi sifonierul meu sta sa cada, e plin ochi cu o multime de articole de imbracaminte.

Analizand la rece situatia, tind sa cred ca mi se intampla asta exact in zilele alea in care afara sunt 35+ grade, de lesini pur si simplu de cald, iar disconfortul termic atinge cel mai inalt nivel. M-apuca nervii, imi pierd cheful de-a mai iesi undeva si de cele mai multe ori, ajung in mall in cautare de haine. 😀 Dar imi trece repede cand vad preturile, pentru ca am zis in urma cu ceva timp ca nu mai dau o caruta de bani pe toale, iar pana acum chiar am reusit sa ma tin de promisiune.

Si totusi, in fiecare vara trec prin astfel de momente, intrebandu-ma: dar eu cu ce ma imbrac? Nu sunt adepta fustelor si rochiilor, desi recunosc ca-mi plac si ma tenteaza ori de cate ori vad modele interesante. Mi-e mai comod sa trag pe mine niste jeansi sau pantaloni scurti, un tricou lejer si sandale in picioare. M-am invatat asa, pe stilul sport-casual si nu ies din el decat atunci cand am de onorat eveniment – lucru care se intampla destul de rar, gen de 2-3 ori pe an.

Ma apuca uneori cheful de cumparaturi si intru pe site-urile magazinelor online pentru a cauta reduceri. Adaug in cos ce-mi place si consider ca am nevoie, ma gandesc, mai ascult o melodie, iar apoi renunt, pentru ca realizez ca hainele alea nu-mi sunt neapart necesare, deci investitia in haine mai poate astepta. 😀 Si cred eu ca fac bine atat timp cat in sfonier am mormane de toale, unele dintre ele purtate doar de 2-3 ori.

Vou vi se intampla sa aveti impresia ca duceti lipsa de haine si ca nu aveti cu ce sa va imbracati? Cat de des patiti asta?

De ce sunt atat de scumpe apartamentele?

Am ramas cu gura cascata in momentul in care am vazut cat de mult au crescut preturile apartamentelor din Romania. Raportat la cat castiga un om de rand, achizitionarea unei locuinte cu banii cash reprezinta cu adevarat un vis frumos. Nu mi-a surs niciodata ideea de a face un imprumut la banca pentru a-mi cumpara o casa, insa la ce preturi practica dezvoltatorii in ziua de astazi pentru un apartament intr-un bloc nou, chiar mi se pare imposibil sa mi-l pot permite acum. Si am deja 30 de ani. Oare daca pana la 60 as reusi sa strang bani, ar trebui sa ma bucur?

Ca sa ma fac inteleseaza, vreau sa mentionez faptul ca eu atunci cand spun apartament ma refer la un apartament cu spatiu generos, minim 70 mp, nu la o debara de 40-50 mp. Apartamentele comuniste mi se par triste, in niciun caz n-as da o caruta de bani pe un astfel de cotet, indiferent de zona. In opinia mea, o zona buna nu este la fel de importanta precum suprafata locuintei, spre exemplu. Degeaba imi oferi un apartament in centrul orasului daca el are doar 35 mp. Nu radeti, chiar exista locuite cu 2 camere care au aceasta suprafata mizera!

Bun, acum sa nu va imaginati ca as da toate economiile de-o viata pe un apartament „rezidential” in camp, acolo unde bate pormbu-n geam, iar la asfalt ajungi doar cu cizmele de cauciuc atunci cand ploua! In niciun caz! Si totusi, o sa vedeti ca daca vreti ceva de mijloc, decent asa cum zic eu, cu asfalt, cu suprafata cat sa te poti desfasura ok, cu loc de parcare si cu tot ce include cuvantul „civilizat”, este foarte greu de gasit cu un pret rezonabil. Si ce e de facut in astfel de situatii? Stam in chirie sau facem imprumut la banca?

Sunt curioasa care este parerea voastra si cum ati procedat atunci cand v-ati achizitionat locuinta. Care sunt criteriile pe care ati pus pret, ce v-ati dorit sa aiba in primul rand? Stiati ca apartamentele noi in Romania costa cat cele din alte tari civilizate (asta in conditiile in care Spania, Franta sau Germania chiar ofera cartiere rezidentiale, nu glume proaste)?