Nu le mai dati copiilor sa manance prostii!

Nu de putine ori am vazut pe Facebook parinti facandu-le torturi celor mici la varste la care acestia habar nu au ce se intampla cu ei (o luna, doua luni, un an, etc). Trecand peste faptul ca eu nu inteleg dorinta aceasta de a sarbatori fiecare luna implinita, vreau sa-mi explice cineva de ce aleg oamenii mari sa-si indoape copiii cu tot felul de chimicale de la varste fragede. De ce mananca torturi cu martipan pline de coloranti daunatori, de ce beau suc, de ce mananca toate prostiile?

Dragi parinti, nu stiu daca va dati seama, dar nu inseamna ca-i oferiti copilului ce-i mai bun daca ii cumparati crenvursti, salam Martinel sau sunca de Praga! Copilul vostru nu mananca mai bine decat ala care la micul dejun are un iaurt, o banana sau un ou fiert! Ba din contra, alimentatia cu cat este mai simpla cu atat este mai sanatoasa.

Si suc, de ce trebuie sa bea un copil de 4-5 ani Cola sau Fanta? Nici macar sucurile alea „naturale” pe care le cumparati la cutie in ideea ca sunt mai bune (gen Cappy sau Santal), nu sunt ok pentru ei! Si nici pentru adulti! Copilul nu simte nevoie de-a bea suc decat daca i se ofera de mic, fiindu-i astfel organismul invatat apoi sa ceara.

In loc sa mergeti si sa-i comandati cel mai fistichiu tort de ziua lui, cu martipan colorat si tone de zahar la pachet cu coloranti atificiali, nu mai bine i-ati face un tort in casa, mult mai sanatos? Stiu, n-ar iesi la fel de frumos, insa eu cred ca sanatatea este mult mai importanta decat orice altceva. Stiu, o sa ziceti ca sunt nebuna, dar credeti-ma ca voi sunteti inconstienti cand alegeti sa va indopatii copiii de buna voie cu toate prostiile din comert! Va veni vremea cand nu-i veti mai putea impiedica sa consume ceea ce vor, insa cat timp aveti aceasta posibilitate, profitati de ea gandindu-va ca le faceti bine pe termn lung.

Cu drag, o femeie care se gandeste la binele copiilor vostri. 🙂

Copiii au nevoie de atentie si de ambii parinti in jurul lor

Nu am copii inca, daca asta va intrebati, insa am destule cazuri in jurul meu, de parinti care-si lasa copiii pe la bunici cu saptamanile, luandu-si astfel de pe cap orice responsabilitate. Ok, sunt de acord ca micutii nu se cresc cu aer si ca au nevoie de jucarii, haine si de tot ce mai poftesc, dar asta nu scuza absenta parintilor din vietile lor.

Sau cel putin, pentru mine asta nu este o scuza sa nu ii vezi zile intregi si sa nu-ti petreci timpul liber cu ei. Sunt multi oameni care desi au seviciu, stiu sa le zambeasca frumos si sa le spuna vorbe frumoase. Cel mai bun exemplu il reprezinta vecina mea, care a facut o fetita imediat ce s-a meritat, adica pe la 20 si un pic de ani. N-are timp de ea si o plaseaza 6 zile din 7 bunicilor. Iar cand e acasa si nu merge la serviciu, o viziteaza pe micuta iar apoi pleaca, fara s-o ia si pe ea. Trist, foarte trist!

Vad multe persoane care ies in parc cu carucioare pentru copii, plimband micutii chiar si in timpul saptamanii. Si nu cred ca oamenii aia nu au serviciu sau sunt mai putin ocupati decat cei care aleg sa-i lase in grija bunicilor. Dar, probabil oamenii astia care au grija de ei si le acorda timp, si-au dorit sa aiba copii si nu i-au facut doar pentru ca „asa trebuie” au pentru ca asa cere „societatea”.

Personal, consider ca un copil se creste cu dragoste si cu 2 parinti alaturi. Bineinteles, banii sunt si ei importanti in aceasta ecuatie, pentru ca fara ei n-ar putea avea jucarii, hainute frumoase, dulciuri si alte lucruri de genul acesta. Dar, sa nu uitam ca cel mai important este sa ii aiba pe mami si pe tati alaturi, sa-si aduca cu se jucau cu el cand era mic, cum radeau, cum se iubeau. Astfel de momente sunt importante si necesare, dar sa vina din suflet, din interior.

De ce faceti copii daca nu va intereseaza sa fiti in preajma lor?